…fără cuvinte…

Suntem critici că avem potenţial sau criticăm pentru că aşa ne este firea?

Nu de puţine ori mi-a fost dat să văd, să aud persoane care se grăbesc să-i critice pe alţii. Nu contează dacă ei înşişi cunosc subiectul sau persoana pe care o critică (critica poate fi  negativă şi pozitivă, dar de cele mai multe ori este numai negativă), important este să critici şi dacă ai şi „public” este cu atât mai bine.

De aceea am căutat în DEX ca să văd exact ce înseamnă „a critica” şi am găsit următoarea definiţie:

A CRITICÁ crític tranz. 1) (persoane, stări de lucru) A examina evidențiind defectele și cauzele apariției, indicând și mijloacele de înlăturare. 2) (opere de artă) A aprecia critic, subliniind valorile etice și artistice. 3) (persoane) A condamna cu răutate, inventând defecte și greșeli. /<fr. critiquer

Deci – a examina evidenţiind defectele şi cauzele apariţiei, indicând şi mijloacele de înlăturare – cred eu că examinezi să zicem comportamentul unui om un timp  mai îndelungat şi în funcţie de asta faci o critică pozitivă sau negativă; acelaşi lucru şi referitor la un obiect oarecare….(vezi explicaţia referitoare la operele de artă)….dar nuuuu, cel mai bine e să zici tot ce e mai rău, să condamni fără să-ţi dai seama că poate şi tu la rândul tău poţi fi criticat la fel de uşor şi la fel de negativ, mai ales dacă nu şti să corectezi defectul sau greşeala celuilalt.

Să fi critic e uşor,  dar să fi un critic cunoscător nu doar de dragul de a critica. Marele nostru defect ca naţie cred că este faptul de a arăta cu degetul pe unul şi pe altul, de-a te bucura de răul altuia şi am devenit un popor solitar, nu mai suntem uniţi, este fiecare pentru el. Asta ne învrăjbeşte şi face să fim uşor de manipulat (în sens negativ) de către oricine.

Aşa că hai să privim întâi în ograda noastră şi apoi să criticăm în cunoştinţă de cauză şi o putem face şi din punct de vedere pozitiv, nu doar negativ şi mai ales cu ură şi răutate!

S-au dus vremurile când respectul şi bunul simţ erau învăţate în copilărie sau altfel spus aveai „cei 7 ani de acasă”.